Sursa de producere a energiei electrice şi termice a aparţinut inițial fostului Minister al Industriei Uşoare, după care a fost preluată de Ministerul Energiei Electrice. Intre anii 1967-1978 a fost realizată şi utilizată ca centrală de întreprindere (fostele Uzine Textile Moldova), iar ulterior s-a integrat în Centrala Termică de Zonă. În 1978 a început construcția punctelor termice (staţii de transformare), pentru a realiza distribuţia energiei termice, preluată prin intermediul reţelelor de transport de la sursa de producere. Acestea au constituit o parte componentă a investiţiei ce avea drept scop realizarea unui sistem centralizat la nivelul municipiului Botoşani, care presupunea alimentarea cu agent termic a tuturor consumatorilor urbani şi industriali. Sistemul a fost realizat la începutul anilor 1980 prin extinderea capacităţilor de producţie la fosta Centrală Termică de Zonă.
Actuala structură constructivă este rezultatul a şapte etape de dezvoltare:
I. Perioada 1966-1967
Au fost puse în funcţiune cazanele de abur energetic tip CR 5 nr. 1 şi 2, cazanul de abur industrial tip CR 9 şi turbina cu abur AKR
2,5. La acel moment, centrala aparţinea fostelor „Uzine Textile Moldova”, Botoşani asigurând necesarul de energie termică sub formă de abur şi energia electrică necesară procesului de producţie, combustibilul utilizat în centrală fiind exclusiv gazul natural.
II. Perioada 1974-1976
Au fost puse în funcţiune cazanele de abur energetic tip CR 5 nr. 3 şi 4, cazanele de apă fierbinte CAF 25 Gcal/h nr. 1 şi 2. Centrala se afla tot în patrimoniul fostelor „Uzine Textile Moldova” Botoşani, asigurând prin această extindere energia termică şi parţial energia electrică necesare proceselor productive de pe platforma industrială a municipiului, combustibilul utilizat în centrală fiind exclusiv gazul natural. În aceste perioade, energia termică pentru încălzire şi apă caldă menajeră necesară populaţiei municipiului era asigurată de Centrale Termice de Cartier ce utilizau combustibil lichid uşor, zona urbană nefiind racordată la CET şi nici la reţeaua de gaze naturale.
III. Perioada 1978 – 1989
Au fost puse în funcţiune cazanele de abur industrial tip CR 105 t/h nr. 1 şi 2, cazanele de apă fierbinte tip CAF 100 Gcal/h nr. 1, 2 şi 3. Investiţia a fost realizată de fosta „Întreprindere de Articole Tehnice din Cauciuc” Botoşani şi a însemnat în fapt crearea unei Centrale Termice de Zonă (CTZ) care asigura energia termică sub formă de abur şi apă fierbinte pentru întreaga platformă industrială a municipiului, precum şi energia termică pentru încălzire şi apă caldă de consum necesară apartamentelor, spaţiilor comerciale şi instituţiilor publice ce au fost racordate în această perioadă la sistemul centralizat. Combustibilul de bază utilizat a fost păcura, gazul natural având o pondere redusă. Subliniem că societatea dispune de o capacitate de depozitare a păcurii de 30.000 tone. în această perioadă a fost realizată şi reţeaua de transport a energiei termice de la CET la punctele termice. Fostele Centrale Termice de Cartier au fost transformate în puncte termice racordate la sistemul centralizat, agentul termic primar fiind livrat din CET prin intermediul reţelei de transport. Ulterior, până în anul 1989, odată cu extinderea zonei rezidenţiale a municipiului, au mai fost construite un număr de 28 de puncte termice ce au fost racordate la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.
IV. Perioada 1995 – 1998
După anul 1993, odată cu reducerea drastică a activităţii marilor consumatori industriali, ulterior închiderea sau reprofilarea acestora, societatea a fost nevoită să-şi redimensioneze capacităţile de producţie. Astfel, în anul 1996 au fost puse în funcţiune trei boilere de termoficare de 15 Gcal/h, alimentate cu abur din contrapresiunea turbinei AKR 2,5 ce au permis funcţionarea acesteia în noile condiţii create. Totodată s-a renunţat la reţeaua de apă fierbinte din zona industrială, trecându-se la utilizarea ca agent termic primar pentru prepararea agentului termic secundar(încălzire şi apă caldă de consum) a aburului de joasă presiune. Din punct de vedere administrativ, prin H.G. nr. 95/1995, completată prin H.G. nr. 553/1995, Centrala Electrică de Termoficare a fost transferată din administrarea fostei R.A. RENEL în cea a municipalităţii şi înglobată în cadrul fostei Regii Autonome Municipale (R.A.M.). În anul 1998, în urma desființării Regiei Autonome Municipale se înființează societățile CET SA (producere energie) și Termodistribuția SA (transport, distribuție, furnizare), cu acționar unic Consiliul Local al municipiului Botoșani, urmând ca în anul 2000, cele două să fuzioneze într-una singură, respectiv Termica SA.
V. Perioada 2001 – 2003
Au fost puse în funcţiune grupurile cogenerative GTE – 2000 nr. 1 şi 2, ce produc fiecare 2 Mwe (electric) şi 7Mwt (termic). Cazanele tip CAF 25 Gcal/h au fost transformate în cazane recuperatoare pentru integrarea acestora în sistemul cogenerativ. S-a început acţiunea de reabilitare şi modernizare a sistemului de distribuţie secundară şi a punctelor termice.
VI. Perioada 2004 – 2009
Au fost instalate două noi boilere de termoficare (schimbătoare de căldură cu plăci) alimentate cu abur din contrapresiunea turbinei AKR 2,5 şi a fost înlocuit cazanul de abur CR 9 cu unul performant, cu aceeaşi parametri de funcţionare. S-au montat patru pompe reţea termoficare dintre care două pot fi comandate prin convertizor static de frecvenţă. S-a început acţiunea de reabilitare şi modernizare a reţelei primare, continuându-se acţiunea de reabilitare şi modernizare a sistemului de distribuţie secundară şi a punctelor termice. S-a înlocuit reţeaua de transport abur spre zona industrială cu o reţea noua de transport apă fierbinte şi modernizarea punctelor termice aferente.
VII. Perioada 2010-prezent
În anul 2010 este demarată procedura de insolvență pentru societatea Termica SA și se înfințează Modern Calor SA. În baza unor proiecte cu finanțare europeană (POS MEDIU et. I, val. 45 mil Euro) și guvernamentală au fost dezafectate cazanele cu abur CR 105 t/h, cazanele 1, 2 și 3 de apă fierbinte CAF 100 Gcal/h, parțial stația de tratare chimică a apei și vechile echipamente ale treptelor I și II pentru pompare păcură. S-a construito nouă sursă de producere a energiei electrice și termice,cu montarea de noi echipamente, respectiv:
– 2 motoare termice GE Jenbacher AG – JMS 624 GS-N LC (versiunea HO2), capacitate 4,4 MW/h și schimbătoare de căldură 2X 4Mwt (3,4 Gcal/h) fiecare, alimentare pe gaz;
– 2 cazane de apă fierbinte de 52 Mwt fiecare (produse de EKOL Cehia), alimentare pe gaz sau păcură;
– modernizarea instalațiilor de pompare și transport păcură pentru cele două cazane.
S-a continuat acţiunea de reabilitare şi modernizare a sistemului de distribuţie secundară şi a punctelor termice. Este dezvoltată rețeaua de clienți, în special prin racordarea celor din categoriile:
– instituții publice
– agenți economici
În 2014 se demarează documentația în vederea accesării unui nou contract de finațare (POS MEDIU et. II, val. estimată 10.2 mil. Euro). Proiectul presupune reabilitarea rețelelor secundare din șapte ansambluri de locuințe, reabilitarea unor puncte termice, realizarea de racorduri din rețeaua primară de transport pentru noi consumatori, achiziția și montarea unui sistem de supraveghere și comandă de la distanță a echipamentelor, înlocuirea a peste 1400 de contori, echilibrarea hidraulică a condominiilor, reabilitarea sistemului de pompare a agentului termic și construirea unei stații electrice noi de 20 KV.
